CLUJENI DE CINCI STELE. Compania clujeană DARIAN prosperă de 30 de ani. Adrian Crivii, prim-vicepreşedinte al organizaţiei mondiale a evaluatorilor: „Schimbările o să fie dramatice în România şi în lume. Creativitatea, una dintre soluţii”

Poate că nu e puţin lucru să ţii o companie, vreme de 30 de ani, în lumea bună a firmelor. Iar dacă e vorba de România, cu trecere de la economia socialistă la cea capitalistă, cu multe schimbări şi multă instabilitate, probabil e şi mai greu. Dar compania clujeană DARIAN a reuşit, cum puţine companii clujene şi româneşti au mai reuşit. Şi nu numai că a rămas în viaţă, dar, în toţi cei 30 de ani bătuţi pe muche azi, a scos şi profituri substanţiale. Milioane de euro. Iar afacerile sale sunt doar cu alte firme private, nu cu statul.

Fondatorul companiei clujene, Adrian Crivii, prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Mondiale a Evaluatorilor (World Association of Valuation Organisations – WAVO) şi unul dintre cei care au adus evaluarea în România, ne dezvăluie o parte dintre secretele succesului. Iar ca specialist în consultanţă, ne oferă şi o perspectivă asupra lumii în care trăim. Şi oferă şi câteva sfaturi antreprenorilor care trebuie să treacă prin criza economică care apare la orizont.

Succesul derivă din încrederea clienţilor în noi

Reporter: Domnule Adrian Crivii, conduceţi o companie de succes, DARIAN, înfiinţată în urmă cu fix 30 de ani, una dintre puţinele cu o viaţă atât de lungă pe piaţa românească. Cum aţi reuşit? Care e secretul?

Adrian Crivii: Cred că fără o competiţie în cadrul echipei, compania nu este competitivă în exterior, pe piaţă. Şi fără o sinergie serioasă între oamenii echipei, din nou pot să existe probleme în a satisface pe deplin clientul, comunicarea cu clientul şi relaţiile cu clientul. Dacă discutăm din punct de vedere al pieţei şi a poziţiei clientului, eu cred că cel mai mare succes al companiei DARIAN şi că a reuşit 30 de ani să rămână în piaţă este atitudinea faţă de client şi faptul că în centrul preocupărilor noastre a fost clientul. Problemele lui, rezolvarea cu celeritate şi seriozitate, în concordanţă cu standardele şi etica.

Cred că succesul nostru rezidă din încrederea pe care au clienţii în calitatea serviciilor, în membrii echipei, consultanţii din firma DARIAN. Cel mai mare activ în afară de calitatea umană, motivarea partenerilor şi oamenilor DARIAN, este acest aspect, încrederea pe care o au clienţii în DARIAN. Prosperitatea noastră stă în prosperitatea clienţilor noştri privaţi, nu mai avem legături cu statul român.

Schimbarea o să fie dramatică

Rep: DARIAN a trecut prin mai multe crize din 1990 încoace. Iată, acum e o nouă criză, mondială. Cum vă gândiţi că o să depăşiţi şi această criză?

AC:  Într-adevăr, noi am început activitatea în 1990, la schimbarea economiei de comandă într-o economie de piaţă. Am trecut prin tranziţie, am avut crize succesive destul de serioase –valutare în 1992, crize guvernamentale, probleme legate de strategia de privatizare şi poziţia faţă de proprietate. Cred că acum, după 30 de ani, schimbarea o să fie al fel de dramatică. Digitalizarea, Internet of Things, lucrul pe platforme, îmbrăţişarea noului vor fi provocările cu care o să ne confruntăm. Cred că cine va şti să fie creativ, să rezolve problemele digitalizării şi ale inteligenţei artificiale o să aibă căutare pe piaţă. Pe de altă parte, cei care o să îmbrăţişeze aceste metode în a rezolva problemele clienţilor, problemele oamenilor.

O să fie modificări dramatice în profesii, o să dispară profesii, o să se schimbe dramatic alte profesii. Eu, prin DARIAN, sunt optimist, am încredere în partenerii mei, care sunt oameni tineri, creativi, motivaţi.

Trotinete în loc de maşini

Rep: Apropo, cum vedeţi că va afecta lumea această pandemie?

ACi: Cred că primul lucru care o să se întâmple după pandemie, dincolo de comportamentul oamenilor, o să fie mobilitatea. Mobilitatea o să conteze foarte mult. Şi cred că activele, să deţii bunuri, o să fie, pentru generaţia care vine, din ce în ce mai nesemnificative. Văd o prietenă, de exemplu, care a stat la Londra şi s-a mutat la Barcelona. Îmi spune că, de exemplu, şi-a dat seama că nu are rost să-şi ia o maşină. Că ea o săptămână se duce pe mare, se plimbă prin Barcelona, unde are biciclete, trotinete, taxi –merge unde vrea foarte convenabil- şi, doi, la două săptămâni merge în Pirinei, în Franţa etc şi-şi închiriază maşină. Maşina o ia de unde vrea, o aduce unde vrea, şi o lasă tot unde vrea. Şi o costă mai puţin decât leasing-ul. N-are grija parcării, n-are grija asigurării etc.

La fel cu casa. Închiriză un apartament în Barcelona, soare, la cinci minute de mare. Dar zice că după 3-5 ani poate vrea să-şi schimbe viaţa, să meargă la Madrid sau în altă parte.

Primul lucru, după părerea mea, e că va fi comparabil între a deţine o proprietate şi a plăti chirie.

Mobilitatea oamenilor o să conteze foarte mult

Rep: Deocamdată la noi nu e aşa…

AC: Într-o perspectivă… Că de aceea merge aşa piaţa imobiliară acum. Achiziţia de proprietăţi îţi ia un lucru foarte important: mobilitatea. Care mobilitate, în perspectivă, o să fie foarte importantă.

Rep: Dar intervin şi copiii aici, mai ales când sunt mai mici, şcolari. Nu încurcă acest lucru mobilitatea, preconizata mobilitate?

AC: Dacă eşti la Câmpia Turzii, de exemplu, şi poţi, vrei să te muţi la Cluj, îţi închiriezi la Cluj şi stai la Cluj şi ţii copiii la şcoală, facultate. Nu poţi să ţii copiii în chirie? Te duci cu copilul unde e mai bună şcoala.

Taxele vor fi foarte mari

Rep: Cum se va ieşi din criza care vine?

AC: Ca să iasă lumea din criza asta, o să iasă numai prin taxe foarte mari. Cred că o să fie o schimbare de optică teribilă.

Rep: Cine o să plătească taxele dacă nu vor fi bani? Veniturile o să scadă şi taxele o să crească?

AC: Taxele pe proprietăţi o să explodeze. Că de undeva trebuie să scoţi banii. N-o să poţi să mai plăteşti 200 de lei impozit pe o proprietate şi 40 de lei impozit pe o maşină. E normal ca efortul acesta să-l ducă cei care deţin proprietăţi sau au active. Că tinerii aceştia sunt foarte dezavantajaţi, peste tot în lume. Că ei n-au capital. Şi deţinătorii de capital nu-s suficient de taxaţi ca să creeze locuri de muncă şi avantaje pentru cei care vin.

Maşinile clasice o să dispară în zece ani

Rep: Şi dacă cererea de bunuri o să scadă, de imobile, maşini…

AC: Maşinile o să dispară în zece ani. Eu am patru maşini. Înainte aveam o maşină sau două şi făceam 150.000 km/an. Acum am patru maşini şi fac 10.000. Deci, eu iau un capital, l-am imobilizat într-o maşină şi nu mi-e de folos. La fel cu casele. Taxarea foarte mică a dividentelor –taxarea unică e de 16%, pe dividente e 5% şi a fost 0- face să iasă foarte mult capital din zona productivă şi să fie imobilizat, să bage oamenii banii în case. Dar apartamentele sunt goale acum, cu chiriile. Toată lumea visează să fie rentier. Chestiunea asta o să se termine. De ce?! Pentru că diferenţa între a plăti chirie şi a plăti rata datoriei, dobânzi, taxe etc o să fie destul de apropiată.

Bani scoşi din circuitul economic

Discutam cu cineva, care zicea că dacă pică piaţa imobiliară în Cluj îşi vinde apartamentul, îl închiriază şi merge în altă parte. Dar, stai un pic, că dacă apare o problemă, nu mai ai cui să-l închiriezi. Sunt aici spaţii care nu se mai închiriază cu niciun ban. În blocul acesta dacă sunt doi sau trei care locuiesc din 22 de apartamente. Asta înseamnă bani scoşi din circuitul economic şi imobilizaţi în case.

La fel cu maşinile, care sunt foarte importante, ţin de mobilitate. Dar cum sunt maşinile, aşa o să fie trotinetele. Fiindcă diferenţa majoră între o maşină ca acum, care poluează, care are nevoie de locuri mari de parcare… O maşină electrică are de 10 ori mai puţine componente şi e foarte simplu de întreţinut şi reparat. Aşa cum stau acum trotinetele pe trotuar, pe marginea străzilor, aşa o să stea maşinuţele electrice. Vii, o iei, o laşi unde vrei şi plăteşti. Apropo, aşa o să salveze aglomeraţia oraşelor, cum e şi în Cluj.

Metroul clujean e o prostie

Rep: În cazul Clujului, n-ar fi mai bună atunci o variantă cu astfel de maşini în locul proiectului costisitor şi poate ineficient cu metroul?

AC: Povestea asta cu metroul e ca în cântecul acela, „minte-mă frumos”. E o prostie fără seamăn; costurile şi durata nu vor fi rezonabile.  Şi, într-adevăr, s-ar putea să apară altă filosofie a mobilităţii.

Criza o să schimbe dramatic gândirea oamenilor

Rep: Revenind… Ce schimbări credeţi că o să mai aibă loc în lume, în comportamentul oamenilor, după această pandemie şi criza pe care o generează?

AC: Criza aceasta pandemică în primul rând o să schimbe dramatic gândirea oamenilor. Acum ne forţează să nu ne întâlnim, lucruri care sunt foarte naturale, normale. Deja am observat la copii că devin din ce în ce mai confortabili în discuţiile la distanţă. Nici nu mai vor neapărat să se întâlnească, ci doar să se joace în comun, la distanţă. Acest lucru începe să lase urmări.

Să nu credem că la vara, toamna viitoare, dacă o să scadă numărul infectărilor, o să fim iarăşi buluc prin hoteluri etc. Faptul că putem lucra la distanţă, faptul că digitalizarea e o necesitate, că tehnologia ne obligă să o facem, o să facă să dispară foarte multe profesii. Profesiile repetitive, automatizate o să le facă tehnologia.

Clujenii care va rezolva accidente în SUA

Cred că două categorii de oameni o să aibă succes în perspectivă. Oamenii care sunt creativi. Şi, după mine, oamenii creativi sunt cei care ştiu să rezolve probleme. Fiindcă informaţii găseşti, nu e o problemă să iei o informaţie, să citeşti ceva. E nevoie de competenţe, mâine competenţe digitale, ca să rezolvi o problemă.

A doua categorie, cel care va îmbrăţişa utilizarea tehnologiei şi a digitalizării în rezolvarea problemelor, un fel de meseriaş cu tehnologie digitală. Două idei: s-ar putea să fie la un moment dat un centru în Cluj, de exemplu, un centru de depanări de maşini şi descarcerări care să rezolve accidente pe Route 66 în SUA. Adică, stă la computer în Cluj, există o dronă, el coordonează drona, el ajunge cu drona la maşină, el descarcerează accidentaţii, el scoate bolnavul, el îl pune pe targă şi pune un robot să-i facă primele analize. Şi cel care face asta poate să fie localizat oriunde. Asta înseamnă tehnologia.

Operaţii dificile oriunde în lume

E nevoie de cine să facă sistemele acestea şi de cine să le coordoneze. O să fie platforme, Internet of Things. Am o problemă cu maşina, sună telefonul, maşina anunţă automat, maşina transmite pe platformă, cei de colo zic că nu e nimeni disponibil în Montreal sau unde e accidentul şi singurul disponibil e la Cluj. Şi omul de la Cluj va face treaba acolo, cam cum fac cei de la SMURD acum. Aici o să se ajungă. Şi cine înţelege că o să fie schimbări dramatice în lume şi le îmbrăţişează va avea succes.

Sau –o chestiune care există deja în lume- eu sunt un doctor renumit la Atena, de exemplu, şi să operez la Bucureşti, pe inimă. Cineva te pune pe tine pacient pe scaun, îţi bagă un robot în vene şi cel de la Atena operează prin robot. Apoi mai stai două ore şi pleci acasă. Revoluţia în tehnologie, telemedicină. La fel cu analizele, o picătură de sânge şi-ţi dă robotul diagnosticul. Nu-ţi mai pune 50 de diagnostice. Îţi pune 50 de întrebări, îţi face 100 de analize dintr-o picătură de sânge şi-ţi dă diagnosticul la fix.

Să nu mai zic că poşta, coletele o să-ţi vină cu drona.

Clujeanul o să concureze cu chinezul şi cu americanul, nu cu românul

Schimbarea de regim din 1990-1991, de la economia centralizată la economie de piaţă, a fost o chestiune care se întâmplă o dată la multe generaţii. Eu am comparat-o cu cucerirea Vestului: cine a fost curajos, s-a urcat pe cal şi s-a dus acolo unde a găsit petrol, aur, a găsit ceva. Schimbările care o să vină acum în societate o să fie generalizate în lume, care o să fie şi mai globalizată, iar concurenţa n-o să mai fie între noi clujenii, Clujul cu Maramureşul, Clujul cu Bucureştiul. Acum, tu o să concurezi cu chinezul, cu americanul, cu japonezul pe un subiect. Şi important e să avem comunităţi puternice. Dar, din păcate, noi, în România, nu ştim să facem comunităţi puternice.

Şcoala românească repetitivă, nu creativă

Rep: Spuneaţi că o condiţie pentru succes este, o să fie creativitatea. Ori, mi se pare că tocmai această creativitate nu este stimulată în şcoala românească.

AC: Corect. Repetitiv, repetitiv, repetitiv, exact de ce nu mai e nevoie în lumea aceasta. Nu contează neapărat câte cunoştinţe ai, ci să găseşti soluţii. Dar la noi e şi plin de oameni foarte conservatori.

Revenind. Cel mai mare şoc o să fie la primăvară. Ceea ce o să se întâmple de anul viitor în România o să fie echivalent cu schimbarea din 90, cu trecerea la economia de piaţă. Acum o să fie trecerea de la o economie capitalistă la o economie digitalizată a cunoştinţelor, la o economie de platformă, la Internet of Things. O să fie nişte schimbări care n-o să fie generate de Guvernul României neapărat, n-o să fie o decizii politice, administrative etc, ci lumea o să meargă spre ele.

Restructurarea cheltuielilor statului în România

Rep: Ce o să se mai schimbe în România, în particular?

AC: Corupţia a fost o plagă foarte mare pe România. Dar cred că mult mai ucigaşe sunt birocraţia şi incompetenţa, o permanenţă în România ultimilor 30 de ani.

Anul viitor o să fie o restructurare puternică a cheltuielilor statului. Foarte probabil o apariţie a FMI pe scenă. Fiindcă niciun guvern nu va lua măsurile pe care trebuie să le ia şi atunci, dacă vine FMI-ul, o să fie obligat şi guvernul o să spună că n-are ce face, că el nu vrea, dar vrea FMI. Şi toate împrumuturile pe care le face acum România e o invitaţie către FMI. Urmările pandemiei din punct de vedere economic o să fie dezastruoase.

Antreprenori, mizaţi pe creativitate

Rep: Ce sfaturi le-aţi da antreprenorilor?

AC: Antreprenorii trebuie să facă exact ceea ce ştiu ei să facă mai bine. Un antreprenor este un om care se confruntă cu probleme, care rezolvă probleme, are curaj şi nu aşteaptă sprijinul nimănui, nici măcar al statului. Calitatea şi succesul antreprenorului rezidă din cât de hotărât, cât de ambiţios este să rezolve problemele. Aceasta este provocarea. Sunt convins că cei foarte buni şi motivaţi o să depăşească cu succes crizele.

Rep: Pe ce ar trebui să mizeze pentru succesul lor în această criză, care este abia la început?

AC: Cred că cel mai mult, astăzi, în criza pandemică şi în criza economică care o să apară repede şi dureros, ar trebui să mizeze pe creativitate. Să caute, să fie curajoşi, să nu se uite în trecut şi să găsească soluţiile pentru problemele de mâine. Cred că cel mai de folos le-ar fi creativitatea în a depăşi aceste momente.

Despre Grupul DARIAN

Darian Rom Suisse SRL a fost fondată în Noiembrie 1990 de Adrian Crivii și Danilo Bertazzo ca societate mixtă odată cu apariția legislației ce permitea înființarea companiilor cu capital privat în România.

Cel mai important obiectiv al fondatorilor a fost furnizarea unor servicii de înalta calitate profesională și etică astfel încât să câștige încrederea clienților, fiind traseul imbratisat de toți partenerii și angajații companiei pe întregul parcurs de 3 decenii ai Darian.

Compania s-a transformat începând cu anul 2009 în Darian DRS SA fiind cooptat ca acționar actualul COO al grupului Adrian Popa Bochis.

Odată cu această transformare compania a continuat nu numai extinderea prin birouri la nivel regional cât și mai ales lărgirea sferei de consultanță acordată clienților săi.

În anul 2013 compania a promovat încă 6 noi parteneri și acționari din rândul consultanților seniori cu experiență și atașament la valorile promovate de Darian încă de la începuturi.

Începând cu 2015 Darian DRS a pus mai mult accent pe consultanță complexă specializată pentru companii mari renunțând treptat la serviciile de evaluare pentru clienți ai sectorului bancar.

Activitatea în zona de servicii financiare complexe

Compania activează azi în acordarea de servicii financiare complexe pe un palier larg companiilor din România atât cele cu capital românesc cât și cele cu capital străin.

Preocuparea spre oferirea unor servicii mai complexe pentru partenerii noștri a condus la înființarea unor noi companii specializate astfel au apărut în 2014 Darian DRS TAX care are ca partener coordonator pe d-na Oana Rada și începând cu  anul 2018 Darian DRS Project Management coordonator Horia Abrudan.

Profituri de milioane de euro

Evoluția cifrei de afaceri a companiei a fost majoritatea timpului ascendentă atingand 500.000 euro în 2003, 1 milion euro în 2006, 3,5 milioane euro în 2008.

Cifra de afaceri consolidată  a grupului la sfârșitul anului 2019 a fost de aproximativ 3 milioane de euro realizată cu un număr de aproximativ 50 de parteneri, angajați, colaboratori.

Marja de profit înainte de achitarea bonusurilor de performanta si participarea la profit a fost de aproximativ 20%.

În anul 2020 cu toate dificultățile provocate de pandemie echipa Darian a dat dovada de unitate si spirit de sacrificiu si va reuși performanta sa conserve aproximativ aceeași cifra de afaceri a grupului ca în anul trecut.

Adrian Crivii, CEO DARIAN DRS SA

Crivii Adrian a început în 1984 o carieră de cercetător științific în IT la ITC ( Institutul pentru Tehnică de Calcul), apoi începând cu anii 90 s-a dedicat antreprenoriatului în consultanță financiara si evaluare.

Plecând de la cariera de inginer si cercetator stiintific la ITC a continuat începând cu anii 90 să își extindă aria de expertiză prin studii în economie și management devenind în 2006 doctor în Management la Universitatea de Vest din Timișoara.

A  activat în ANEVAR chiar de la început 1993, devenind în 2001 Președinte al Asociației Evaluatorilor. A promovat profesia de evaluare participând activ la scrierea de cărți, cursuri, seminarii activând ca lector la acestea. De asemenea a participat ca speaker la Congrese și Conferințe internaționale ale profesiei desfasurate in intreaga lume.

De asemenea in calitate de presedinte al Anevar a promovat in anul 2003 introducerea Standardelor Internationale de Evaluare ( IVS) in Romania, un moment important in recunoasterea utilitatii publice a profesiei.

În conducerea mondială a evaluatorilor

Începând cu 2004 s-a implicat și în activitatea internațională a Asociațiilor de Evaluatori fiind membru fondator si membru in Comitetul Executiv al  WAVO ( World Association of Valuation Organisations) fiind ales în primăvara anului 2020 prim-vicepresedinte al Organizației Mondiale.

Fondator al Darian DRS în 1990 a trasat strategia companiei în cele 3 decenii de existența, azi coordonând echipa de management a grupului Darian format din Darian DRS SA, Darian DRS TAX, Darian DRS Project Management.

De asemenea este implicat în promovarea unor activități de natură socio-culturala, fiind membru al Clubul Oamenilor de Afaceri al Fundației Transilvania Leaders.

Sursa: Cluj24.ro, Autor: M. Avram

Suntem soluția eficientă în oferirea de servicii complexe de evaluare și consultanță pentru clienții corporativi. Echipa noastră de specialiști asistă clienții în soluționarea diverselor spețe cu impact fiscal.

By |2020-12-20T09:24:03+00:0020 decembrie 2020|Blog, Editorial, Evenimente, Newsflash|0 Comments