DARIAN – evaluare & consultanţă

Anul 2006, 2007 și prima parte a anului 2008 au reprezentat o perioadă de expansiune puternică a pieței evaluării datorată în special expansiunii creditului și cererii de evaluare pentru raportare financiară. Darian, după o perioadă în care și-a consolidat extinderea prezenței naționale, a crescut în această perioadă cu procente anuale însemnate, de ex: 70% pe 2007, respectiv 15% pe 2008 cel puțin la nivelul pieței, având cota de piață la aproximativ 15-20%.

Anul 2008 a fost sfârșitul unei perioade de vârf când piața a avut în jur de 30-32 de milioane de euro, urmată de efectele crizei financiare. În 2008, Darian deținea aproximativ 15% din piață, cu o cifră de afaceri de 3,75 milioane de euro. Realizarea acestor venituri a fost de aprox 30-35% din sectorul consultanței financiare și 65-70% din evaluare pentru sectorul bancar cu rentabilități sensibil diferite între cele 2 sectoare.

Anul 2009 a accentuat criza și a dus la o scădere de cel puțin 20% a pieței de evaluare, până la valoarea de 24-25 milioane de euro. Criza se va stabiliza în ultima parte a anului 2010, nivelul pieței evaluării va fi de 25-26 de milioane (o contribuție o vor avea evaluările pentru lichidare), urmând ca în 2011-2012 să ajungă din nou la un nivel de peste 30-32 milioane de euro.

Situația actuală pe piața din România:

• atomizarea pieței, firme mici, de conjunctură, în legătură cu persoane din bănci cu mulți colaboratori ocazionali, calitate scăzută, care nu pot investi în tehnologie/licențe și valori mici ale serviciilor de evaluare, dificultatea de a respecta codul deontologic, taxare la negru, evaziune fiscală masivă inclusiv pe forța de muncă. Aceasta influențează transparența pieței evaluării și a informațiilor reale despre jucătorii de pe această piață;
• nu se fac servicii de calitate la nivel național, doar asocieri conjuncturale pentru maximizarea profitului fără investiții;

Criza aparent a favorizat această situație dar cu siguranță va urma o perioadă de consolidare. Ca urmare a efectelor crizei, piața va suferi și modificări calitative substanțiale pentru serviciile din sectorul bancar, creșterea reglementărilor, inevitabilă după pierderile ce se vor consemna – alinierea la ceea ce va apărea în domeniul reglementărilor ca urmare a crizei în Europa.

În domeniul evaluării de afaceri și raportări financiare, piața a crescut și ca volum și ca valoare în ultimii ani și se va menține sau crește foarte puțin în 2010 (5-8%), urmând o creștere de 10-15% în 2011 și peste 15-20% în 2012, când va depăși nivelul din 2008.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Criza financiară, Evaluare, Piaţa imobiliară criza financiară, evaluare

România traversează criza financiară și economică mondială într-un mod atipic. Măsurile de redresare și prevenție a economiei românești au fost luate ori cu întârziere, ori în mod neechitabil, preferându-se protejarea veniturilor din sectorul bugetar în defavoarea clară a celui privat, povara fiind pusă în acest fel pe acest sector și salariați. Ca mai întotdeauna în România, măsurile guvernamentale au vizat rezolvarea pe termen scurt a problemelor, fără viziune pe termen lung. Ca urmare, mediul privat a suferit o lovitură serioasă (numărul de firme închise în 2009 a fost cu 1.500% mai mare decât în 2008), rata șomajului a urcat spectaculos și își menține rata de creștere, investițiile în infrastructură, soluție pentru ieșirea din criză, au fost sporadice și în cea mai mare parte nesemnificative. Firmele se confruntă cu lipsa de finanțare. Costul creditului și reducerea consumului, în special nealimentar.

Datoria publică a României a explodat pe parcursul anului 2009 pe fondul incapacității bugetului de stat de a acoperi cheltuielile curente, se preconizează a ajunge în 2010 la 33% din PIB. Programele de minimizare a efectelor crizei (vezi Prima Casă pe imobiliar) au reușit, prin modul haotic în care au fost anunțate și implementate, să lase o imagine a unui stat incapabil să-și gestioneze corect resursele pentru a face față crizei, instabil și demn de puțină încredere cu repercusiune asupra evoluției în viitor. Oportunitățile naționale rămân încă ne-exploatate.

Industria imobiliară, care s-a bucurat de efectele bubble-ului (venituri pentru firme și salariați) a fost puternic afectată de criza financiară, sectorul resimțind cel mai puternic criza.

Recuperarea economică va fi lungă (3-5 ani), cu costuri mari în ceea ce privește nivelul taxelor și impozitelor asupra firmelor profitabile și în special asupra veniturilor angajaților, vezi taxare micro-întreprinderi și alte impozite ce vor veni.

Intrarea în insolvență a marilor dezvoltatori imobiliari și a unor retaileri de rețea au adus fluctuații de piață, blocând bani din circuitul bancar și cel al furnizorilor. În paralel, tot mai multe companii apelează la insolvența voluntară ca mijloc de protecție în fața creditorilor.

România a trecut de la creșteri economice de peste 6-7% în ultimii trei ani la o scădere brutală de peste 7% în 2009. La începutul anului, Guvernul încă miza nerealist pe o creștere economică de 2%, care nu s-a materializat.

Rata șomajului a galopat pe parcursul lui 2009 și creșterea va continua și în 2010. Cei peste 750.000 de oameni care au intrat sau urmează să intre în șomaj în perioada următoare cheltuie mai puțin și s-ar putea să întâmpine dificultăți la plata ratelor. Șomajul inevitabil și în zona bugetară cu salarii mari și credite pe măsura va influența puternic expunerea băncilor și rezultatele acestora. Chiar la sfârșitul anului 2009 nivelul creditelor neperformante a ajuns la peste 14% din total, la un nivel de aproximativ 2 miliarde euro, cu precădere pe companii, evoluție ce va continua și în 2010 cu repercursiuni asupra creditării.

În urma împrumutului de la FMI și Banca Europeană, România devine o țară net debitoare, cu efecte pe termen lung asupra veniturilor populației și a nivelului de trai. Efectele se vor vedea prin creșterea explozivă a tuturor categoriilor de impozite, pe muncă, pe profit și pe proprietate – cu efecte asupra valorii acesteia din urmă va scădea competitivitatea României la prețul forței de muncă dar activele vor fi mai ieftine.

Băncile nu vor depăși criza financiară nici în 2010 datorită creditelor neperformante și a menținerii ridicate a costului finanțării externe datorită ratingului de țară scăzut. De remarcat dificultățile Greciei și expunerea Austriei pe Europa de Est în criză (Ucraina) a căror bănci domină peisajul bancar românesc. În ciuda reducerilor de dobândă din a doua parte a anului, piața creditării a rămas înghețată. 70-80% din numărul băncilor au înregistrat pierderi în 2009.

Pierderile din domeniul imobiliar, provocate de scăderile prețurilor (la apartamente sunt în jurul valorii de 30-40% față de maximul atins în 2008) evidențiază investiții practic blocate.

Va urma o recuperare lentă odată cu maturizarea pieței în concordanță cu creșterea reală a productivității și a veniturilor populației. În imobiliar, se vor finaliza o parte din proiectele începute în 2008 și puține proiecte de calitate în zone bune ce vor fi începute în 2010. Pentru construcțiile din zona rezidențială, se va porni de la alte niveluri de prețuri ale terenului, calitate mai bună, adaosuri rezonabile ale dezvoltatorilor și orientate spre cerințele reale ale consumatorului, în concordanță cu ofertele de finanțare și prețuri cu 5-10% mai scăzute.

Apreciem creșterea economică în jurul valorii de 0% (±1,5%) în 2010 și de aprox. 2-3% în 2011, într-un scenariu optimist, urmând ca în 2012 să revină la ritmuri de peste 4-5%. Tot într-un scenariu optimist, sfârșitul anului 2010 va fi începutul stabilizării, apărând primele semne ale revenirii din criză, iar 2011 va fi foarte probabil primul al unei recuperări mai solide.

Industria imobiliară, parte importantă a economiei, va reveni cu 6-12 luni după cea a industriilor de bază ale economiei, spre deosebire de Bursă, care are un caracter anticipativ fiind deja într-o evoluție pozitivă.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Criza financiară, Evaluare, Piaţa imobiliară criza financiară, industria imobiliară, PIB, Prima Casă

Last fall I visited Spain and China and I was amazed by their authorities’ attitude regarding the crisis.

Although I had visited Madrid just a year before and I found it to be a clean and harmoniously built city, I was impressed by the high level of investments in infrastructure. At almost every turn, you could see a major boulevard, square or building getting restored or pavements, telecommunication networks or utilities being replaced. During a conversation with the authorities, I was told that this was their anti-crisis policy. They were making important investments in infrastructure in order to limit the devastating effects of unemployment.

Instead of paying an unemployment tax of 1 Euro, we pay 2 Euros for investments in infrastructure and we avoid paying 3 euros the next day, as unemployment wages. I believe that this could be a model or even one of the solutions that the Government should implement in order to stop the alarming growth of unemployment.

In China, a country that I visited 3 times in the past 5 years, I was impressed by the largeness of infrastructural development, witch comes as no surprise from a country that, during the so called crisis period, manages to register an economic growth of 6-7%.

If, during the first period of the crisis, the USA backed up it’s financial system with 2.000 billion dollars, China invested 500 billion dollars in rural infrastructure, thus encouraging internal consumership and enlarging access to civilization for a significant part of it’s population.

I was also impressed by the quality of the airports and the very modern fleet of Chinese airline operators, not to mention the grand urban renewals, districts for millions of inhabitants, in witch the construction begins only after finishing the infrastructure and the installation of utilities. At this rate, I believe that, in less than a decade, China might become an important competitor for the 1st place, occupied by USA’s economy.

Drawing a parallel between this countries and what is happening in Romania, meaning that the impressive debt related to the Romanian economy’s potential is not able to cover the holes in financing the budgetary or pension system, we can evaluate the quality of institutional management of Romanian authorities.

It is true that the crisis was not a local one, but, to quote an old saying: „If the frost was to come anyway, who stopped us from putting another coat on?” .

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Financial Crisis, Real Estate Market China, financial crisis, investments, real estate, real estate industry, Spain, unemployment

În toamna anului trecut am vizitat Spania şi China şi am rămas surprins de atitudinea autorităţilor de aici în faţa crizei.

Cu toate că am vizitat Madridul doar cu un an în urmă şi era un oraş curat, armonios dezvoltat din punct de vedere urbanistic, acum am rămas impresionat de dimensiunea investiţiilor la nivelul infrastructurii. Aproape la fiecare pas un bulevard major, o piaţă sau imobile erau în modernizare, înlocuire pavaje, reţele de telecomunicaţii sau utilităţi. Într-o discuţie cu autorităţile, acestea mi-au dezvăluit că asta e strategia lor anti-criza. Folosesc sume importante pentru investiţii în infrastructură pentru a limita efectele devastatoare ale şomajului.

În loc să plătim un euro şomaj, plătim 2 euro în investiţii şi evitam ca mâine să plătim ajutor de şomaj 3 euro. Cred că acesta ar fi modelul sau una din soluţiile pe care guvernul ar trebui să le ia pentru a stopa creşterea alarmantă a somajului.

În China, pe care am vizitat-o de 3 ori în ultimii 5 ani, am fost impresionat de amploarea dezvoltării infrastucturii, de altfel de înţeles pentru o ţară care în perioada de aşa-zisă criză se dezvoltă cu ritmuri de 6-7 %.

Dacă SUA a sprijinit sistemul financiar în prima fază cu 2.000 miliarde de dolari, China a investit 500 de miliarde de dolari în infrastuctura rurală, incurajând astfel consumul intern şi lărgind accesul la civilizaţie a unei părţi însemnate din populaţie.

De asemenea am fost impresionat de calitatea aeroporturilor şi de flota foarte nouă a operatorilor aerieni chinezi, ca să nu mai amintesc de dezvoltări urbane grandioase, cartiere de milioane de locuitori, în care se începe construcţia numai după edificarea infrastructurii şi a utilităţilor. Cred că pe acest drum, în maximum un deceniu, China va deveni un concurent puternic pentru locul 1, deţinut de economia americană.

Dacă facem o paralelă cu ceea ce se întamplă în România, adică faptul că impresionanta datorie raportată la potenţialul economiei româneşti nu poate acoperi găurile din finanţarea sistemului de pensii sau bugetar, putem aprecia calitatea managementului instituţional al autorităţilor române.

Într-adevăr criza nu a fost una locală, dar să parafrazez o vorbă veche: „Dacă oricum vine gerul, cine ne-a oprit să mai punem o haina pe noi?”.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Criza financiară, Piaţa imobiliară China, criza financiară, industria imobiliară, investitii, șomaj, Spania

The end of the acute economic and financial crisis will come as early as the second semester of year 2010. Until then the economy will pass through a purgatory in which a lot of companies of all dimensions, specially SME’s and many entrepreneurships will disappear from the economic landscape. It is a normal aspect due to the competition of multinationals, once Romania entered EU, and the overlapping of this crisis of unforeseen precedent in the last decades.

A consequence will be the slow revival of the values from the real-estate industry, the sharp decline of its speculative character, as well as decent values for the companies from the other industries. The only companies which will significantly gain will be the ones in sectors like renewable energy, bio-technology, pharmaceuticals, or ecology.

The financial industry will be strongly impacted by both the loan deflation, with the supplementary risks imposed by the crisis, and the quick increase in the bad credits, which will determine a consolidation of the market, through mergers and acquisitions or the closing of banks’ subsidiaries. Either way the recovery of lending will be of long standing and will never be the same as in the period 2006-2008, not so much because of the losses that will occur in the system but because of regulation. This period of settlements that are more and more severe and done to prevent this kind of crisis, will be a long one.

I believe that Romania in general and Romanians in particular will end up with their feet on the ground, and will have to follow a long and difficult recovery with sacrifices, step by step, during at least one decade.

A beneficial succession of the crisis will be the dramatic change of mentalities, the correct appreciation of work and money at their true value and proper placement of each participant in the labor market, both in the private and public sectors. It will be a long a painful process but imminent and beneficial in the long run.

If in the previous years there were pressures on employers and the wages substantially outran the productivity level, this will not be possible anymore due to the crisis. Also, we will face the following years with high taxation levels for the payment of public debt, the high costs of the budgetary bureaucratic system, the spending related to the large number of unemployed and retirements, and also due to the investments in infrastructure without which Romania will remain an underdeveloped region of Europe, an unacceptable hypothesis for Europeans and for Romanians.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Financial Crisis crisis, financial crisis

Sfârşitul perioadei acute a crizei economice şi financiare va veni cel mai devreme în semestrul al 2-lea al anului 2010. Până atunci economia va trece printr-un purgatoriu în care multe companii de toate dimensiunile, dar în special IMM-uri şi foarte mulţi întreprinzători vor dispărea din peisajul economic. Este un aspect normal datorat competiţiei pe care o fac companiile internaţionale, o dată cu intrarea în CE, peste care s-a suprapus şi această criză de o amploare fără precedent în ultimele decenii.

O consecinţă va fi revenirea foarte lentă la normal a valorilor din industria imobiliară, scăderea drastică a caracterului speculativ al acesteia, precum şi valori decente pentru companiile din celelalte industrii. Singurele companii care vor avea de câştigat semnificativ vor fi cele din domeniul energiei regenerabile, biotehnologiei, farmaceutic sau ecologiei.

Industria financiară va fi şi ea puternic marcată atât de deflaţia de credit cu riscurile suplimentare impuse de criză, respectiv creşterea rapidă a creditelor neperformante, fapt ce va determina o consolidare a pieţei prin fuziuni-achiziţii sau chiar închiderea unor filiale de bănci. Oricum revenirea creditării va fi un proces de lungă durată şi nu se va mai face niciodată ca în perioada 2006-2008 nu atât datorită pierderilor pe care o să le sufere sistemul, cât din cauza reglementărilor. Această perioadă de reglementări din ce în ce mai severe pentru a preîntâmpina astfel de crize va fi una de durată.

Cred că România în general, dar în special românii vor ajunge cu picioarele pe pământ, urmând să parcurgă calea lungă şi grea a revenirii după criză cu sacrificii, etapă cu etapă, pe parcursul cel puţin a unui deceniu.

O urmare benefică a crizei va fi schimbarea dramatică a mentalităţilor, aprecierea corectă a muncii şi a banului la propria valoare şi în mod sigur o punere la locul potrivit a fiecărui participant la piaţa muncii, atât în sector privat cât şi în cel bugetar. Va fi un proces lung şi dureros dar inevitabil şi benefic pe termen lung.

Dacă în anii trecuţi erau presiuni pe angajatori şi salariile depăşeau substanţial nivelul productivităţii muncii, acest lucru nu va mai fi posibil tot ca o urmare a acestei crize.

De asemenea ne vom confrunta în următorii ani cu niveluri ridicate ale taxelor şi impozitelor pentru plata datoriei publice, cu costurile ridicate ale aparatului bugetar birocratic, cheltuieli cu numărul mare de şomeri şi pensionari, dar şi pentru investiţiile în infrastructura fără de care România va rămâne o regiune subdezvoltată a Europei, o ipoteză de neacceptat pentru europeni dar în mod sigur şi pentru români.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Criza financiară criză, criza financiară

Unfortunately, even if Romania is an emergent country with a significant market and a good potential, the lack of infrastructure, the chaotic urbanism, the pollution, the low quality of life and last but not least the real-estate bubble that created the level of unsustainable values in the past years, will all contribute to a slow and long standing comeback of the real-estate market. The investments that will probably revive starting next year will gradually come back at the last years’ level but they will meet a market with another level of prices. Also, the expected profit will be lower with the exception of high-tech industries and will not come from speculative real-estate any more. Anyhow, real-estate will not be considered the “queen industry” any longer, even if it constitutes a considerable part of the states’ wealth. I believe that in the years to come the global economy and implicitly the Romanian one will have other bases, in which the attitude towards regenerating energy, bio-technologies and limited resources will form new challenges for investors and will determine new directions in business and therefore in rising the fortunes. The evolution of fortunes also depends on the economic capacity to absorb the European funds, funds that can represent an impulse for the revival from the crisis.

Businessmen that proved they have the necessary qualities and the chance to create and administer spectacular fortunes in this last decade will continue to prosper, even if the cumulative fortunes of the rich will not reach the 2007-2008 level, only in the medium term. One of the categories of individuals that we will continue to see in this top is the investors in agriculture, who I believe they will significantly raise their wealth, if they will take advantage of the conditions and they will benefit from a favourable agricultural policy.

The ones that will get rich further on, or they will consolidate their fortunes will be the ones who today have cash and who will know how to take advantage of the crisis and of the difficulties that other investors face. The acquisition of valuable assets from companies that have difficulties, at insignificant prices represents one of the significant sources of growth for some of the businessmen that are on the list.

The end of the crisis will find some businessmen with more wealth than the precedent year and some with no fortune at all. The last ones are particularly the ones that have a high leverage level, who invested borrowed money in projects and developments in incipient phases, thus paying for investing in a period close to the beginning of the crisis.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Financial Crisis, Real Estate Market financial crisis, fortunes, real estate

Din păcate, deși România este o țară emergentă cu o piață semnificativă și un bun potențial, lipsa infrastructurii, urbanismul haotic, poluarea, calitatea scăzută a vieții și nu în ultimul rând bubble-ul imobiliar care a creat nivelul de valori nesustenabile din ultimii ani, vor face ca revenirea pieței imobiliare să fie lentă și de lungă durată. Fluxurile investiționale care vor reveni probabil începând cu anul viitor vor ajunge treptat la nivelul celor din anii anteriori însă vor întâlni o piață cu un alt nivel de prețuri. De asemenea, profitul așteptat va fi mai scăzut cu excepția industriilor de vârf și acesta nu va mai proveni din zona speculațiilor imobiliare. Oricum real estate-ul nu va mai fi «industria regină», deși constituie o parte considerabilă a averii statelor. Cred că în anii care vin economia globală și implicit cea a României se va pune pe alte baze, în care atitudinea față de energia regenerabilă, tehnologiile bio și resursele limitate vor constitui noi provocări pentru investitori și vor determina noi direcții de business și implicit de creștere a averilor. Evoluția averilor depinde și de capacitatea economiei de a absorbi fondurile europene, fonduri care pot reprezenta un impuls pentru revenirea din criză.

Oamenii de afaceri care au dovedit că au calitățile necesare și șansa de a crea și administra averi spectaculoase în acest ultim deceniu vor continua să prospere, deși averile cumulate a celor mai bogați români nu vor ajunge la nivelul din 2007-2008 decât într-un interval mediu de timp. Una din categoriile de oameni de afaceri pe care îi vom vedea și de acum înainte în top va fi reprezentată de investitorii din agricultură, care dacă vor fructifica condițiile și vor beneficia de o politică agricolă favorabilă, cred că își vor ridica semnificativ nivelul averilor. Aceștia vor trebui să valorifice potențialul ridicat al terenurilor agricole și să diminueze dependența de importurile alimentare.

Cei ce se vor îmbogăți în continuare sau își vor consolida averile vor fi cei care azi dispun de cash și vor ști să profite de pe urma crizei și a dificultăților în care se află alți investitori. Achiziția de active valoroase ale companiilor aflate în dificultate la prețuri derizorii va constitui una din sursele de creștere semnificativă a averilor pentru unii din oamenii de afaceri de succes aflați în listă.

Finalul crizei economico-financiare îi va găsi pe unii oameni de afaceri cu valori mai mari decât în trecut iar pe alții cu averile pur și simplu pulverizate. Aceștia din urmă sunt în special cei cu un grad de îndatorare ridicat, care au plasat banii din împrumuturi în proiecte și dezvoltări imobiliare în faze incipiente, plătind astfel pentru riscul de a investi într-o perioadă apropiată de începutul crizei.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Criza financiară, Piaţa imobiliară averi, criza financiară, industria imobiliară

The year 2008 was the end of the era of spectacular real-estate developments, of huge profits, of loan expansion and also of solvent demand that could accept everything that was offered on the market, regardless of price or quality. This period of 5 to 6 years in which the economy boomed, brought a fabulous gain to the ones that risked, had the courage and invested intelligently by grasping opportunities, managing to significantly raise their wealth and creating prosperity to employees and their business partners. This unforeseen progress was possible because of the country’s entrance in the EU followed by a significant flow of foreign investments as well as the result of “cheap money” that came from Western financial world. I think we can compare the period that ended last year with the conquest of the West in the XIX century in USA. The engine of this growth was the introduction in the economic circuit of an important asset – the land – which was at the basis of all real-estate developments and of all fortunes, mostly due to the speculative character.

The inflation in the financing area, the cheap loans, in conjunction with low prices and relatively little assets, mostly real-estate – lands- made the value of them to reach exceptional levels in the last years. Unfortunately, this evolution in expansion is not going to repeat soon, as this was followed in the past 12 month by declines which contributed to the significant diminish of fortunes, specifically because of the collapse of real-estate and capital markets. The real-estate investors and the holders of consistent properties will confront themselves with major difficulties and difficult access of financing, being already obvious the lack of appetite for risk from investors. The entrance in the era of “expensive and rare money” will significantly influence the values of businesses and of real-estate. I believe that the period “cash is king” will continue in the following years, and the diminishing of the values of fortunes based on real-estate or personal wealth will continue until they will be adapted for the socio-economic realities. Our GDP per capita – one of the lowest in Europe – will recover probably in the following decades based on the increase of medium income of the majority of the population.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Financial Crisis, Real Estate Market financial crisis, fortunes, real estate

Anul 2008 a fost un sfârșit de eră a dezvoltărilor imobiliare spectaculoase, a profiturilor uriașe, a expansiunii creditului precum și a unei cereri solvabile care putea înghiți orice i se oferea pe piață, indiferent de calitate și preț. Această perioadă a ultimilor 5-6 ani în care economia a explodat a adus un câștig fabulos celor care au riscat, au avut curaj și au investit inteligent sesizând oportunitățile, reușind astfel să își majoreze semnificativ averile și aducând prosperitate pentru angajați și partenerii de afaceri. Acest avânt fără egal în România modernă a fost posibil și se datorează în primul rând accesului în UE urmat de fluxul semnificativ al investițiilor străine și totodată banilor ieftini proveniți din alambicurile lumii financiare occidentale. Cred că putem compara această perioadă care s-a încheiat anul trecut în România cu cea a cuceririi Vestului din secolul XIX din Statele Unite. Motorul acestei creșteri l-a constituit introducerea în circuitul economic a unui activ important – pământul – care a stat la baza tuturor dezvoltărilor imobiliare și a fost, prin caracterul speculativ al tranzacțiilor repetate, una din bazele acestor averi.

Inflația de finanțare, creditul din ce în ce mai ieftin, în conjunctură cu prețurile scăzute și activele relativ puține, majoritatea de natură imobiliară – terenuri – au făcut ca valoarea acestora sa ajungă la niveluri excepționale în ultimii ani. Din păcate această evoluție în expansiune spectaculoasă nu se va mai repeta curând, ea fiind urmată în ultimele 12 luni de scăderi la fel de spectaculoase contribuind astfel la diminuarea semnificativă averilor, în special datorită prăbușirii piețelor imobiliare și de capital. Investitorii imobiliari și deținătorii de proprietăți imobiliare consistente se vor confrunta cu dificultăți majore și acces dificil la finanțare, fiind deja evidentă lipsa de apetit pentru risc a finanțatorilor. Intrarea în epoca de bani scumpi și rari va influența semnificativ valorile afacerilor și ale proprietăților imobiliare. Cred că perioada «cash is king» va continua în următorii ani, iar diminuarea valorii averilor de natură imobiliară sau personală în România se va face până la un nivel adaptat realităților economico-sociale. Produsul nostru intern brut pe cap de locuitor – unul dintre cele mai scăzute din Europa – se va recupera probabil în următoarele decenii pe fondul creșterii câștigurilor medii a majorității populației.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Criza financiară, Piaţa imobiliară averi, criza financiară, industria imobiliară