DARIAN – evaluare & consultanţă

Dacă în trimestrul III al anului 2008 creșterea PIB era de 9% față de 2007 și în trimestrul IV de 3%, în primul trimestru din 2009 evoluția va fi cel mai probabil negativă. Apreciez că trend-ul scăderii PIB în ultimele două trimestre va fi de 10-12 procente, fapt ce arată că economia României a aterizat forțat în două trimestre de la un nivel nesustenabil de ridicat, la un nivel insuportabil de coborât.

Cred că din păcate ne vom confrunta cu o scădere semnificativă și în trimestrul II din 2009. România va intra într-o criză profundă, a căror efecte le vom simți cu toții în lunile următoare. Înrăutățirea situației economice și scăderea cererii fac ca tot mai puține companii să aibă situații financiare care să le permită accesul la finanțare, fără să mai vorbim de costul ridicat al acesteia.

După acordul cu FMI, care va permite îmbunătățirea situației sistemului financiar, respectiv creșterea încrederii și scăderea costurilor asociate finanțării, precum și după echilibrarea bugetului cu fonduri UE, se va crea, în ultima perioadă a acestui an, posibilitatea stopării declinului accentuat la care asistăm în prezent.

În 2010 într-un scenariu optimist vom asista la începutul relansării economiei românești, și asta în condițiile unei evoluții favorabile a economiei mondiale.

O șansă bună pentru o relansare cât mai rapidă a economiei o constituie atragerea de fonduri europene. Aceasta depinde exclusiv de competența autorităților și de transparența procesului, având potențialul de a relansa domenii strategice și economia în general.

În această perioadă de dificultăți economico-financiare, atragerea acestor fonduri precum și cele ale altor organisme financiare (BM, BERD, BEI) poate prezenta două avantaje majore:

• Sunt surse ieftine ce pot relansa mari proiecte de infrastructură și ramuri importante ale economiei;
• Crează locuri de muncă respectiv surse de venituri bugetare.

Dacă scăderea accentuată a PIB-ului s-a datorat în principal scăderii real-estate-ului și retail-ului, ieșirea României din criză va putea avea loc numai odată cu relansarea investițiilor (atât publice cât și private) în economia reală, nu a consumului.

Vor trebui sprijinite prin politici de finanțare și fiscale companiile care depăşind criza, vor contribui direct şi la îmbunătăţirea situaţiei persoanelor angajate respectiv bugetarilor şi pensionarilor.

Dr. ec. Adrian Crivii, MAA, FRICS

Criza financiară, Piaţa imobiliară bănci, criza financiară, finanțări, industria imobiliară, real estate

Continuarea blocării finanțării de către băncile din România, respectiv nivelul de nesuportat al dobânzilor de pe piaţă are un caracter pervers asupra sănătăţii companiilor româneşti.

În acest moment, lipsa finanţării nu este o problemă doar pentru dezvoltatorii imobiliari, care oricum stagnează datorită sezonului rece, ci şi pentru alte industrii în care se fac investiţii.

Diferenţa dintre supravieţuire şi faliment o reprezintă azi finanţarea, un suport esenţial în viaţa oricărei companii. Din păcate şansele de a obţine bani din alte surse decât bancare sunt deosebit de reduse, chiar aproape de zero dacă excludem fondurile private cu caracter puternic speculativ sau ipoteticele fonduri europene care pe lângă că suferă de întârzieri procedurale, implică oricum şi finanţare locală.

Dificultăţile sau falimentul companiilor din lipsa finanţării sau datorită costurilor asociate acesteia vor crea la rândul lor crize şi presiuni asupra finanţatorilor; ce nu trebuie uitat este faptul că suntem cu toţii parte a aceluiaşi mediu economic. Epidemia se poate răspândi rapid şi nu va ierta pe nimeni, generând în cascadă efecte sociale.

Dacă în perioadele de expansiune antreprenorii preţuiau calităţi precum agresivitatea, maximizarea profiturilor şi lupta pentru cota de piaţă, cred că în prezent apare nevoia de solidaritate. Solidaritatea nu exclude competiţia, însă pleacă de la conceptul că nicio companie nu poate fi sănătoasă dacă partenerii sau clienţii săi sunt bolnavi.

Un rol important în depăsirea acestui moment o pot avea autorităţile. Acestea vor trebui să facă gesturi hotărâte în ceea ce priveşte redresarea creditării; mă refer aici la angajarea împrumuturilor externe chiar în aceste condiţii nu tocmai avantajoase pentru finanţarea lucrărilor la infrastructură şi de asemnea la echilibrarea balanţei de plăţi externe odată cu reducerea drastică a cheltuielilor bugetare, uşurând astfel presiunea asupra contribuabilului român care se află deja într-o situaţie dificilă.

Dr. ec. Adrian Crivii, MAA, FRICS

Criza financiară, Piaţa imobiliară bănci, criză, dobânzi, finanțări, investitii