Efectele crizei – partea I
Continuarea căderii abrupte a economiei cel puțin încă două trimestre va aduce un val de companii în pragul falimentului, multe dintre ele intrând efectiv în lichidare . Dacă în ultimele șase luni am discutat de criză, durată și amploare, în următoarele luni vom asista și la efectele ei devastatoare pentru unele companii care și-au pierdut resursele și implicit șansa de a depăși momentul.
Cele mai afectate companii vor fi cele din industria imobiliară – construcții, materiale de construcții, dezvoltatori imobiliari precum și cele din serviciile financiare. Având în vedere conjunctura internațională nefavorabilă și măsurile procriză luate de guvern, care așteaptă minuni pozitive de la decizii pripite, cei care vor avea cel mai mult de suferit vor fi în primul rând companiile apoi angajații acestora. În următoarea fază vor suferi și celelalte categorii, reprezentate de bugetari, care până acum au fost imuni la criză.
Tot în perioada următoare vor puncta pierderi și finanțatorii respectiv băncile, o parte din rezervele eliberate de BNR luând calea provizioanelor pentru creditele neperformante.
În ultima perioadă am evitat să vorbesc despre creditele „subprime” dar asta nu înseamnă că sistemul bancar din România a fost ferit de acest fenomen global. Rămâne acum de văzut amploarea acestuia, determinată în mare parte și de durata crizei. Până nu va fi cunoscută valoarea pierderilor nu sunt șanse să se reia efectiv creditarea, respectiv să ajungem pe un trend crescător al dobânzilor.
O altă cauză care împiedică reluarea creditării este competiția neloială pe care o face guvernul mediului economic. Prin împrumuturile la dobânzi exorbitante care au ca scop cheltuieli bugetare ce nu se regăsesc din păcate decât în mică măsură în investiții publice, guvernul agravează situația precară a economiei. Nu trebuie să uităm că toate costurile acestor dobânzi vor fi suportate tot de contribuabil, și așa sugrumat de impozite și împiedicat astfel să își revină prin forțe proprii.
Dacă în perioada de avânt economic din ultimii patru-cinci ani deciziile guvernanților nu afectau în mare măsură evoluția societății, România fiind ca o mașină pe autostradă în „cruise control”, în care calitățile șoferului nu prea contau, acum ne aflăm în situația unei mașini cu tracțiune pe spate, pe vreme nefavorabilă, polei, condusă pe serpentine de un șofer începător. Efectele le vom suporta cu toții iar cel mai afectați vor fi cei care au posibilitate mai redusă de a se proteja.
Va urma.
Dr. ec. Adrian Crivii, MAA, FRICS
